TÂRGU BUJOR – Așezare Geografică

 

Târgu Bujor este un oras în județul Galați, România, format din   :

– Târgu Bujor – reședința

–  Moscu –  sat component

–  Umbrărești  – sat component

Este al treilea centru urban al județului Galați din punct de vedere al mărimii și al importanței, după municipiile Galați și Tecuci.

    Orașul Târgu Bujor are ca vecinătăți  comunele : Băneasa , Fârțănești , Vârlezi.

    Orașul Târgu Bujor se poziționează după altitudine, poziție și particularități de relief în unitatea geomorfologică numită Podișul Covurluiului. Acesta este alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor și văilor cu direcția nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg și mlăștinos. Se remarcă și văi cu versanți abrupți care sunt supuși puternic degradării la torente.

                Orașul Târgu Bujor,potrivit legislației privind amenajarea teritoriului national, are rangul de oraș categoria a III-a.

                Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri în timpul verii și al toamnei.

  Orașul Târgu Bujor se află așezat în Podișul Covurluiului. Profilul geologic este în linii generale următorul :

– loess

– argile

– nisipuri

– pietrișuri

Relieful este format din dealuri,cu pante domoale care alternează cu văi, la care se adaugă râpile  apărute ca o consecință a defrișării pădurilor seculare care acopereau dealurile Bujorului,Jirului ,Miloaiei și cele de la Moscu și Umbrărești.

La ieșirea din Târgu Bujor,între oraș și satul component Umbrărești se află Lacul Trei Stejari,amenajat în anul 1972 pentru agrement și pescuit.

    Orașul Târgu Bujor dispune de o retea hidrografică formată din două pârâuri Chineja și Bujorelul .Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateș. De-a lungul pârâului Chineja se desfășoară un șes format din terase locale de luncă, unde cresc plopi , sălcii și răchită.

      Clima este temperat continentală, timpul fiind împărțit pe cele patru anotimpuri ale anului, dar nu poate fi vorba de o împărțire simetrică a perioadelor, deoarece în majoritatea anilor iarna se prelungește până către sfârșitul lunii martie, și uneori chiar mai târziu, făcând ca trecerea de la primăvară la vară să fie aproape neobservată.

      Regimul vânturilor care bat în zonă este determinat de deschiderea largă a Văii Chineja către Câmpia Covurluiului, sub influența stepei rusești, care face ca vânturile să bată cu intensitate destul de mare dinspre direcțiile N-NE dar și dinspre S-SV. Solurile care se întâlnesc pe teritoriul localității sunt specifice silvostepei, în care predomină cernoziomul castaniu și ciocolatiu, dar și cernoziomul levigat.

TÂRGU BUJOR – Istorie

                   Orașul Târgu Bujor s-a înființat în anul 1968.

      Prima atestare documentară a orașului Târgu Bujor a fost în anul 1840.Documentar este atestat într-un hrisov din anul 1491 emis de Stefan cel Mare ,apoi în secolul XIII în hrisoavele domnești  din anii 1775 și 1776. Prin hrisovul din 6 mai 1844, domnitorul Mihai Sturdza ridica moșia boierului Alexandru Ventura la rang de târg. Evoluția socio-economică l-a ridicat la rang de oraș  în data de 6 iunie 1968

Personalitățile istorice legate de Târgu Bujor  includ omul politic Eremia Grigorescu, compozitorul Emil Vasilescu, poetul Grigore Hagiu (cu un festival național dedicat), dar și zoologul Paul Bujor (membru al Academiei Române), menționați ca oameni remarcabili născuți sau asociați cu zona, fiecare lăsând o amprentă culturală sau politică.

                     Personalități Notabile:

• Lascăr Catargiu (1821 – 1899): Om politic, fost prim-ministru al României, proprietar al moșiei Venturești din zonă.

• Eremia Grigorescu (1869 – 1919): General de armată, comandant al Armatei I Române, erou al Primului Război Mondial, comemorat printr-o sală muzeală.
• Grigore Hagiu (1933 – 1985): Poet, amintit și celebrat anual prin Festivalul Național de Poezie „Grigore Hagiu”.
• Emil Vasilescu (1907 – 1971): Compozitor și pedagog.
• Paul Bujor (1862 – 1952): Zoolog și membru de onoare al Academiei Române, legat de zona Bujor.
• Gheorghe Buzoianu: Doctor important al zonei

                           Monumente și clădiri istorice existente în orașul Târgu Bujor :

• Monumentul Eroilor căzuţi pentru reîntregirea neamului (1916 – 1918)

Monumentul a fost înălţat pe panta domoală a Dealului Jirului, între anii 1921-1922. Pe frontispiciu a fost dăltuit în piatră omagiul: „Pentru veşnica amintire eroilor din comuna Tg. Bujor căzuţi pentru patrie în războiul de întregirea neamului 1916-1918”. Şi pentru a le întări nemurirea s-a continuat cu textul: „Ridicat în 1921-1922, ca semn de preamărire a jertfei lor din partea celor recunoscători”. În timpul regimului comunist, a fost distrus de pe monument simbolul vitejiei româneşti, Vulturul; la 13 iunie 2002, pe coloana de formă prismatică înaltă de 10 m, în vârf, a fost amplasată emblema-simbol: Vulturul cu Cruce în cioc. Pe două plăci de bronz montate la baza coloanei din granit simbolizând infinitul, sunt înscrise 156 de nume, de la general la soldat, toţi cei 156 de eroi aparţinând comunităţii bujorene.

• Monumentul Eroilor – Moscu
• „Monumentul Eroilor”
• la care faceți referire se află, de fapt, în satul Moscu, care aparține de orașul Târgu Bujor, județul Galați, și nu în municipiul Galați.
• Acesta este situat în curtea bisericii „Sfinţii Voievozi” din satul Moscu și a fost dezvelit la 13 iunie 2002, de Ziua Eroilor. Monumentul a fost ridicat prin grija familiei Stanciu Constantin și poartă numele eroilor căzuți în Războiul de Independență, Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial, precum și numele celor căzuți în Revoluția din Decembrie 1989.
• Dacă sunteți interesat de alte monumente similare din zonă, cel mai impunător monument din municipiul Galați este Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, situat în Cimitirul „Eternitatea”. Acolo sunt depuse osemintele a 2.625 de eroi români, ruși și francezi.
• Monumentul Eroilor – Umbrăreşti

Monumentul a fost ridicat prin grija familiei Bîtcă Bucur în anul 1988, iar numele eroilor scrise pe momunent au fost găsite în documente de către sublocotenent în rezervă, învăţător Bute Gheorghe. Pe „Monumentul Eroilor” din satul Umbrăreşti sunt trecute numele eroilor căzuţi în războiul din anii 1941-1945.

Statuia generalului Eremia Grigorescu

• Statuia generalului Eremia Grigorescu

Bustul monumental reprezentându-l pe generalul Eremia Grigorescu se înalţă în parcul din centrul localităţii şi este opera sculptorului gălăţean Enea Nicolae. A fost dezvelit la 17 septenbrie 1977. Bustul este aşezat pe un piedestal paralelipipedic masiv, din beton, care are o înălţime de 1,85 m, este realizat în manieră clasică, din piatră albă, înalt de 1 m. Pe frontispiciul piedestalului este încrustat: „Eremia Grigorescu”.

• Şcoala Generală Lascăr Catargiu (1896)

Localul de şcoală s-a construit cu două săli de clasă, cancelarie şi locuinţa directorului, între anii 1894 şi 1895 şi a fost dată în folosinţă la 11 septembrie 1895. Cel care a donat terenul pentru şcoală şi a susţinut băneşte construirea ei, a fost Lascăr Catargiu. Drept respect şi preţuire pentru sprijinul acordat, şcoala generală nr. 1 îi poartă numele. Ca învăţător a fost Petre Boureanu, iar pe al doilea post funcţiona Elena Petrescu. Şcoala a continuat să funcţioneze cu două posturi până în anul 1919, când, ca urmare a creşterii populaţiei şcolare, 176 elevi inscrişi, şcoala este încadrată cu trei posturi. Cursurile erau organizate pe jumătăţi de zile. Începând cu anul 1932, şcoala a funcţionat cu patru posturi, localul construit în anul 1895, extinzându-se cu încă două săli care asigurau şcolarizarea unui număr de 206 elevi din 264 înscrişi.

• Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1896)

Biserica Adormirea Maicii Domnului este situată pe colina dintre cele două văi, Covurluiul cu Apă şi Valea Chinejei. Prin înscris, biserica este a satului Golăşei, aşa cum este consemnată în documente, avându-se în vedere zona în care a fost construită. Terenul necesar amplasării, dar şi o sumă de bani aferentă construcţiei bisericii au fost donate de Lascăr Catargiu. Construcţia bisericii a durat un an, lucrarea finalizându-se în anul 1896. În faţa bisericii s-a zidit clopotniţa.Într-un vechi document se consemnează că „această biserică s-a clădit de Dima Şerban”, tot ele fiind şi maistru. Sfinţirea bisericii a însemnat şi începutul activităţii duhovniceşti. Preotul Gheorghe Paraschivescu a fost primul preot al bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Tg. Bujor, care a fost instalat chiar în ziua sfinţirii. Ocrotirea spirituală a bisericii este „Adormirea Maicii Domnului”, zi de praznic şi de rugăciune. În 1986 clădirea bisericii şi clopotniţa au fost grav avariate; clădirea va fi refăcută, iar în ziua de 24 septembrie 1995 a avut loc sfinţirea bisericii, care a fost ridicată la rang de catedrală orăşenească.

• Spitalul “Vasile Buzoianu”

În anul 1895, prin donaţie de teren şi bani, se construieşte Spitalul cu 40 de paturi în locul unei infirmerii cu 15 paturi, construită în 1875, donaţie Lascăr Catargiu. Acest spital devine cu timpul centrul coordonator in teritoriu, unde veneau majoritatea bolnavilor. Prin testament, defunctul Lascăr Catargiu lasă Consiliului judeţului Covurlui veniturile moşiei Pităroaia pentru întreţinerea de paturi la Spitalul Bujor. Spitalul s-a construit având în componenţa sa o secţie de interne, cancelarie şi locuinţa directorului.

• Muzeul de istorie şi etnografie

A fost infiinţat în anul 1976 ca Punct Muzeistic la Moscu, pentru ca în 1985 să fie transferat la Târgu Bujor. A fost înfiinţat de Victoria Giurgiu, profesor de istorie. În cele două săli ale muzeului sunt expuse: o colecţie de 45 icoane, dintre care cea mai preţioasă fiind una cu folie de aur, care datează din secolul al XVIII-lea; o carte religioasă din 1785; o colecţie numismatică care cuprinde 2000 de monezi, dintre care una datând din 1541; un zapis din 1848. Deasemenea, se găsesc numeroase piese etnografice: vârtelniţa, meliţoiul, şiştarul, dârmoiul, doniţa, costume naţionale şi covoare.

La 16 decembrie 1986, a avut loc a doua inaugurare a muzeului cu ocazia transferului într-o locație din centrul orașului la Tg. Bujor. Inițial a funcționat într-un spațiu restrâns de numai două camere, între anii 1986-2003, unde era expusă doar etnografia.

La 27 septembrie 2003, a fost inaugurată „Sala poetului Grigore Hagiu„-omagiu adus de comunitate cu ocazia aniversării celor 70 de ani de la nașterea poetului. Amenajarea sălii se datorează bunăvoinței doamnei Gina Hagiu, sora poetului, care a donat o serie de obiecte care au aparținut lui Grigore Hagiu.

La 28 noiembrie 2003, a fost inaugurată „Sala Generalului Eremia Grigorescu” cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea generalului-erou de la Mărășești. În această locație au fost expuse fotografii, documete, hărți, medalii, baionete, cărți etc. Pe peretele exterior al muzeului a fost montată o placă de marmură cu conținutul: „140 de ani de la nașterea generalului Eremia Grigorescu-1863-2003”.

TÂRGU BUJOR – Populația

 

                    Populația orașului Târgu Bujor,conform recensământului efectuat în 2021, se ridică la 5.946 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.299 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români(81,79%), cu o minoritate de romi (4,71%), iar pentru 13,45% nu se cunoaște apartenența etnică.

Din numărul total de 5,946, grupa de vârstă cu cea mai mare populație este cea cuprinsă între 40 – 49 de ani, în care se regăsesc 898 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 15.10% din totalul populației.

Pe de altă parte, grupa de vârstă cu cei mai puțini rezidenți este cea cu vârsta 80+ ani, cu 255 de persoane, adică 4.29% din întreaga populație a orașului Târgu Bujor.Intervalul de vârstă cuprins între 0 și 49 de ani reprezintă 56.93% (vs. 60%, media pe toată țara). În același timp, intervalul de vârstă 50 – 80+ ani constituie 43.07% din populație, (vs. 40%, media pe țară).Acest fapt indică o populație cu o vârstă medie mai înaintată decât media națională.

De asemenea, trebuie menționat că grupa de vârstă 0 – 9 ani se situează la un nivel mai scăzut decât media la nivel național, reprezentând 10.21% din populație. Acest procent este mai mic decât media națională de 10.4%.

Analiza populației pe grupe de vârstă în Orașul Târgu Bujor este esențială pentru adaptarea serviciilor publice la nevoile în schimbare ale locuitorilor. De exemplu, o pondere mare a tinerilor necesită investiții în școli, licee, universități, locuri de muncă pentru absolvenți. O populație îmbătrânită impune măsuri privind asistența socială și medicală dedicată vârstnicilor. Autoritățile pot regândi amenajările urbane, programele culturale, opțiunile de petrecere a timpului liber în funcție de vârsta cetățenilor. Astfel, înțelegerea structurii demografice ajută la furnizarea unor servicii publice adecvate fiecărui segment al populației.

Conform recensământului realizat la nivel național în 2021, populația orașului Târgu Bujor este compusă din 2,946 persoane de sex masculin, reprezintând 49.55% din totalul populației și 3,000 persoane de sex feminin, ce reprezintă 50.45% din totalul locuitorilor.

În ceea ce privește starea civilă, în Populație Oraș Târgu Bujor, Județul Galați, 2,991 de persoane sunt căsătorite (50.30%), 255 de persoane sunt divorțate (4.29%), 669 de persoane sunt văduve (11.25%), iar 2,384 de persoane sunt necasătorite (40.09%).

 

                     RELIGIE

 

Religiile cu cei mai mulți membri sunt:

• Ortodoxa (Biserica Ortodoxa Româna): 4,891.00 persoane (82.26% din totalul populației)
• Penticostala (Cultul Crestin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolica): 200.00 persoane (3.36% din totalul populației)
• Adventista de Ziua a Saptea: 11.00 persoane (0.18% din totalul populației.

In orasul Târgu Bujor exista trei institutii religioase ortodoxe si anume: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” în Tâgu Bujor, Biserica „Sfintii Voievozi Mihail si Gavril” în satul Moscu, Biserica „Sfantul Dimitrie” în satul Umbrăresti si Protoieria – ca centru misionar pentru zona centrala si de nord a Judetului Galati.

• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Bujor este ctitoria marelui proprietar si om politic – fost Prim Ministru al Romaniei – Lascar Catargiu – pe care a construit-o pe terenul donat, in perioada 1895 – 1896. Pisania bisericii confirma aceasta informatie: „Aceasta biserica dedicata Adormirii Maicii Domnului s-a construit in anul 1895 de domnul Lascar Catargiu, fost in mai multe randuri prim ministru, si sotia sa Eufrosina, proprietarii mosiei Golasei cu ajutorul enoriasilor de transport si lucru de salahorie, iar mobilierul si pictura s-au facut din beneficiul rezultat din loteria ce a fost organizata pentru acest scop si s-a terminat in anul 1896 si s-a sfintit sub domnia Majestatii Sale Carol I, regele Romaniei si al sotiei sale regina Elisabeta, A.A.L.L. principele Ferdinand mostenitorul tronului si sotia sa principesa Maria, sub Arhipostasia prea sfintitului episcop D.D. Partenie si a preotului starofor econom Stefan Vargolici. Lucrarea s-a executat sub privegherea domnului Al. Savulescu, arhitec sef al ministrului de interne, de catre domnul Ion Ionescu si comitetul organizator al loteriei care a fost compus de preot Paraschivescu, Cristache Damaschin, P. Sarbu, Ilie Filipescu si Tanase Caluianu.”
• Pana la constructia acestei biserici a mai existat o biserica construita pe dealul Jiru, pe la 1775, langa Palatul familiei Ventura, proprietara a mosiei Golasei si ale caror ziduri de temelie se afla si in prezent si o alta construita in satul Golasei, in cimitir, construita pe la anul 1869 cu hramul „Nasterea Maicii Domnului” dar stirile despre aceasta biserica dispar, lasand locul celor referitoare la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din cimitirul satului Golasei. Aceasta bisericuta construita din paianta a existat suferind mai multe reparatii generale din 1872 pana in vara anului 2011, cand a fost dărâmată si a inceput constructia „Bisericii capela” pentru întreg orasul Târgu Bujor. Biserica a avut de-a lungul timpului mai multi preoti slujitori destoinici si anume: pr. C. Patriche, Teodor Teodoru, Gh. Munteanu, Arhip Mihai. In prezent Biserica „Adormirea Maicii Domnulu” are ca preoti slujitori pe preotii Pohrib Toader (din anul 1984) ,Popoiu Dan Mihai (din anul 1998) și Bahrim Cristian din anul 2022. In timpul preotului Pohrib Teodor s-a refacut constructia si pictura bisericii, cu sprijinul enoriasilor si al Primăriei orasului Târgu Bujor si a fost sarbatorit centenarul bisericii in anul 1996.
• Biserica „Sfintii Voievozi „Mihail si Gavril” s-a ridicat intre anii 1880 – 1882, prin contributia enoriasilor din satul Moscu, unde au slujit mai multi preoti si anume: Dumitru Hainerosii, Bejan Ion, Gh. Cazacu, Sergiu Gumaniuc, Bulgaru Costel, Vasiliu Mihai. In prezent preot slujitor este Iordache Ionut. Prin contributia enoriasilor si a Primariei orasului Târgu Bujor in curtea bisericii a fost amplasat un monument religios dedicat eroilor satului cazuti in razboaiele de Independenta si Aparare a patriei in 1877 – 1878, Marele razboi de intregire al neamului 1916 – 1918, Marele razboi de aparare 1941 – 1945 si Revolutia romana din 1989.
• Biserica „Sfintul Mucenic Dimitrie” s-a ridicat prin contributia enoriasilor din satul Umbrărești în anul 1849 având ca preoti slujitori pe Ioan Docan, urmat de C-tin Atanasie, Gh. Munteanu, Lupoaie Ioan iar in prezent preot Costin Nistor, care a refacut constructia lăcașului. Prin contributia enoriasilor si a preotului Costin Nistor, în curtea bisericii s-a ridicat Monumentul Eroilor Satului ca omagiu adus celor ce au luptat în războiul de independenta 1877 – 1878 si în războaiele de întregire si de apărare a țării din 1916 – 1918 si 1941 – 1945.
• Protoieria Târgu Bujor a fost infiintata inca din anul 1896. Dispune in prezent de constructie noua ridicata pe fostul amplasament si a fost data in functiune in timpul preotului Pohrib Toader in calitate de preot – protopop, la 15 octombrie 1997. Inal Prea Sfintitul Casian Craciun, Episcop al Dunarii de Jos, a oficiat in bisericile din orașul Târgu Bujor cele mai importante momente din istoria acestora (sfintiri, sedinte zonale, sarbatorirea centenarului, hramurile), fiind respectat si iubit de enoriasii din oras si zona adiacenta protoieriei.

            În cadrul acestei comunități, diversitatea etnică este reprezentată în mod remarcabil. Mai jos sunt prezentate principalele etnii, împreună cu numărul de membri și procentul pe care îl reprezintă în populație:

• Români: 4,863.00 membri (81.79% din populația totală)
• Romi: 280.00 membri (4.71% din populația totală)
• Altă etnie: 3.00 membri (0.05% din populația totală)